În primele nouă luni din 2026 s-au vândut în România 381.094 de imobile, cu 17,8% mai puține decât în aceeași perioadă din 2025 (463.592). Cifra va fi citată ca semn că piața imobiliară se prăbușește. Datele lunare spun însă altceva: cea mai mare parte a scăderii vine dintr-un singur trimestru, deformat de două evenimente excepționale: graba cumpărătorilor dinaintea creșterii TVA, în 2025, și blocajul sistemului ANCPI, în 2026.
Trei trimestre, trei povești diferite
Trimestrul I a fost slab: −12,0%. Scăderea vine mai ales din ianuarie (−20%) și februarie (−15%), în timp ce martie a fost doar cu 5% sub anul trecut. Trimestrul II, singurul fără evenimente speciale în niciunul dintre ani, a fost practic egal cu 2025: +0,3%. În iunie, piața a depășit chiar nivelul de anul trecut, cu 5,3%.
Pe primul semestru, scăderea e de 5,6% (272.657 de imobile, față de 288.886). Restul de 80% din scăderea pe nouă luni vine din trimestrul III.
De ce trimestrul III nu e o măsură a pieței
Comparația iulie–septembrie pune față în față doi ani deformați, în direcții opuse.
- Iulie 2025 a fost umflat. Cu 66.013 imobile, a fost cea mai bună lună din 2025. Cumpărătorii au grăbit tranzacțiile înaintea creșterii TVA de la 1 august 2025.
- Iulie 2026 a fost golit. După atacul cibernetic din 14 iulie, platforma e-Terra a ANCPI a fost oprită până pe 12 august. Fără extrase de carte funciară, notarii nu au putut autentifica vânzări. Iulie 2026 a înregistrat doar 11.415 imobile, iar august 38.669.
- Septembrie 2026 a fost împins în sus. Au intrat dosarele rămase din perioada blocajului și tranzacțiile grăbite înaintea termenului de 30 septembrie pentru TVA de 9%. Rezultatul: 58.353 de imobile, cu 5,6% peste septembrie 2025.
De aceea, scăderea de 37,9% din trimestrul III nu poate fi atribuită nici pieței, nici blocajului în întregime. O parte vine dintr-o bază de comparație anormal de mare în 2025.
Media națională ascunde piețe foarte diferite
În aceeași perioadă și cu același blocaj, Sibiu a crescut cu 5,7%, iar Brașov a scăzut cu 33,0%. Doar două dintre marile piețe sunt pe plus: Sibiu și Timiș. Blocajul ANCPI a afectat toată țara, deci nu poate explica singur diferența de aproape 39 de puncte procentuale dintre ele.
Brașovul era sub anul trecut și înainte de blocaj: −11,9% în primul semestru. În septembrie, când piața națională a trecut peste 2025, Brașovul a rămas cu 41% sub nivelul de anul trecut. Pentru agenți și clienți, cifra relevantă e cea a județului lor, nu media națională.
Ce urmărim în ultimul trimestru
Piața din 2026 nu e nici în prăbușire, nici pe drumul revenirii. Datele curate arată un început de an slab și un trimestru II la nivelul anului trecut. Trimestrul III nu poate confirma încă nicio direcție.
Trei semnale vor clarifica imaginea în octombrie–decembrie:
- Nivelul național față de 2025. Dacă lunile din trimestrul IV rămân aproape de anul trecut, cum s-a întâmplat în trimestrul II, scăderea din vară a fost o întrerupere, nu o schimbare de trend.
- Finalul TVA de 9%. Cumpărătorii care aveau antecontracte încheiate până la 31 iulie 2025 au putut finaliza achiziția cu TVA de 9% doar până pe 30 septembrie 2026. O parte din vânzările din septembrie vin din acest termen. În octombrie, aceste tranzacții nu mai există, așa că o lună mai slabă imediat după termen nu înseamnă automat o piață mai slabă.
- Piețele care rămân pe minus. Un județ care continuă să scadă puternic după ce restul țării revine are o problemă locală, nu una legată de blocaj.
Rămâne de văzut dacă vânzările amânate în timpul blocajului se vor regăsi în statisticile lunilor următoare. Recomandarea mea pentru cumpărători, vânzători și agenți: nu luați decizii pe baza cifrei de −17,8%. Uitați-vă la piața voastră locală și la lunile fără evenimente speciale.
- Sursă: date ANCPI transmise către KW România prin adresa nr. 35485/08.10.2026, cu situația la începutul lunii octombrie 2026. Cifrele oficiale publicate ulterior de ANCPI pot diferi.
- Județe, nu orașe: cifrele sunt pe județe întregi. Timiș nu înseamnă doar Timișoara, iar Cluj nu înseamnă doar Cluj-Napoca.
- București: în fișierul pe 2026, Bucureștiul apare pe sectoare. L-am numărat o singură dată, ca total al municipiului.
Până atunci, cred că trebuie să evităm atât concluziile alarmiste, cât și optimismul nejustificat.
Cifrele spun o poveste, dar contextul ne ajută să o înțelegem.
Alexandru Văcaru
Președinte Keller Williams România
